Alcoolismul este o problemă socială și medicală, deoarece afectează atât comportamentul individului, cât și capacitatea de funcționare a unor organe. Pentru evaluarea abuzului și a consumului cronic de alcool trebuie să utilizăm teste bine selectate.

Alcoolul etilic este catabolizat de ficat destul de repede, astfel că detectarea directă a etanolului în sânge este limitată la primele ore de la ingestie (trebuie să ținem cont că rata de biotransformare este de 0,1 – 0,3 la mie pe oră), deci după circa 15 ore de la consumul acut de alcool nu ar trebui să mai găsim peste 0,1 la mie în sânge.

Consumul cronic de alcool nu poate fi măsurat în mod direct prin determinarea concentrației de alcool în sânge, va trebui să analizăm produși de metabolism detectabili după săptămâni sau chiar luni de zile, iar etilglucuronidul este o astfel de substanță, având și avantajul că apare exclusiv ca produs de metabolizare a alcoolului etilic. În sânge, etilglucuronidul este detectabil până la maximum 36 de ore de la ingestie (normal este sub 0,1mg/L), iar în urină până la aproximativ 4 zile (normal sub 0,1mg/L).

Un rezultat crescut pentru etilglucuronid în urină trebuie însă verificat, deoarece în cazul unei infecții urinare sau a unei contaminări bacteriene, testul este fals pozitiv. De aceea, pentru confirmarea unui rezultat pozitiv pentru etilglucuronid, se recomandă și testarea etilsulfatului, un metabolit cu specificitate mare pentru consumul cronic de alcool.

Pentru verificarea consumului de alcool după două săptămâni de la ingestie sau pentru confirmarea ingestiei cronice, se utilizează testul CDT în ser sau procentul de transferină deficitară în carbohidrat, care crește atunci când se consumă peste 60g de alcool zilnic, timp de mai multe săptămâni (ceea ce corespunde consumului unei sticle de vin pe zi, în fiecare zi, timp îndelungat). În timpul abstinenței, valoarea procentului CDT scade progresiv, având un timp de înjumătățire de 7-14 zile. În mod normal, procentul CDT nu trebuie să depășească 1,3 (cu zona de graniță 1,4-1,6). Important este că valoarea CDT nu este afectată de fluctuațiile transferinei (creșterile din sarcină sau scăderile din pierderile renale sau din ciroza hepatică). Pe lîngă CDT, este disponibilă și o variantă pentru aprecierea comportamentului caracterizat prin exces al consumului, asialotransferina.

Testele pot fi utilizate în medicina legală și în verificarea complianței pacientului și a răspunsului la regimul de abstinență.