Test de intoleranță alimentară (NATGE)
Intoleranțele alimentare reprezintă o parte importantă a reacțiilor adverse ale corpului nostru la alimente și pot provoca simptome cronice greu de identificat.
Stare de indispozitie?
Tolerati bine vinul alb, dar nu si pe cel rosu?
Dupa fiecare pahar de lapte se aud zgomote in abdomen? Ciocolata nu va face fericit, ci iritat? Painea si aluatul copt va ataca stomacul?
Atunci, s-ar putea sa suferiti de o hipersensibilitate la anumite alimente.
Nu, nu e frumos cand placerea culinara se sfarseste cu regret, cu mancarimi, dureri de cap, senzatie de oboseala, balonare...
Si toate din cauza catorva alune? Sau o fi de vina pestele de la pauza de pranz? Sau poate omleta?
Ceea ce poate parea ca un raspuns la stres sau chiar o boala, poate fi de fapt o alergie sau o intoleranta alimentara.
Ce este alergia?
O substanta in mod obisnuit inofensiva (in acest caz alimentele si componentele alimentare) poate declansa un adevarat razboi cu organismul alergic. Sistemul imun primeste si transmite o alarma falsa de atac, punand in miscare intregul sau arsenal de aparare, ca si cand ar urma o lupta cu cel mai necrutator virus sau parazit. El incepe sa produca rapid anticorpi numiti Imunoglobulina E (pe scurt IgE) si neurotransmitatori, cum ar fi histamina, care se manifesta imediat prin curgerea nasului sau prin revolta intestinului. in cazul unui alergic, chiar si o infima cantitate din alimentul incriminat poate determina o reactie puternica, care se produce la scurt timp dupa consumul acelui aliment si este adesea violenta: mancarimi in gat si umflarea palatului, glotei, urticarie pe piele.
Ce este intoleranta?
Simptomele de intoleranta alimentara aduc probleme in special in zona gastrointestinala. Acestea apar dupa un decalaj mare de timp de la masa, chiar si dupa 72 de ore. Aceasta “incompatibilitate” este de fapt o indigestie, deoarece agresorul este un ingredient alimentar de care organismul nu se poate ocupa corect si complet. Cunoscuta este intoleranta la lactoza, in care exista un deficit al enzimei lactaza si, implicit, un deficit al procesarii lactozei, al digestiei zaharurilor laptelui. Astfel, acestea vor ajunge in intestinul gros nedigerate si vor determina simptome, cum sunt crampele.
Test de screening pentru 176 de antigene alimentare
Acest test este util in ghidarea pacientului catre o dieta de rotaţie de 8 – 12 saptamani. Pacientul va putea evita astfel consumul alimentelor pe care nu le tolereaza şi le va inlocui cu alimente tolerate. Rezultatul furnizat pacientului la efectuarea acestui test este un profil alimentar individual care il va ajuta sa inlocuiasca alimentele faţa de care a dezvoltat anticorpi şi, in acelaşi timp, sa coreleze diversele simptome cu alimentele consumate.
Testul detecteaza anticorpi IgG (a nu se confunda cu alergiile alimentare mediate de IgE) dirijaţi impotriva a 176 de antigene alimentare. Un titru crescut al IgG denota o reacţie imunologica faţa de o ţinta antigenica derivata dintr-un aliment şi care a trecut in circulaţia sangvina prin bariera intestinala.
De notat, acest test nu este o metoda de detecţie a alergiilor alimentare acute, mediate de IgE, prezente in special la copii cu reacţii atopice.
Titrurile crescute de anticorpi detecteaza şi acele reacţii alimentare intarziate, care apar la 3 – 72 de ore de la consum.
Tinta
Exista o ipoteza conform careia fiecare persoana are o toleranta particulara fata de alimente. Aceasta este exprimata de sistemul imunitar printr-un titru normal sau crescut de anticorpi. Cresterea titrului de anticorpi este determinata de insuficienţa barierei intestinale, ca in sindromul intestinului permeabil, care permite trecerea macromoleculelor prin bariera. Acest fenomen are ca rezultat aparitia unor tulburari de tipul alergiilor, disfunctiilor metabolice si endocrinologice, mergind pana la reactii auto-agresive.
Principiul testului
NATGE este un test imunoenzimatic de tip EIA pentru detecţia a 176 de antigene alimentare. Sistemul de detecţie este un scanner cu specificitate IgG pentru fiecare antigen si un program pentru determinarea titrului semicantitativ al fiecarui anticorp alimentar, care va sta la baza stabilirii dietei.
Buletinul cu rezultatele testului reprezinta reactia individuala a pacientului fata de alimente, prezentate pe grupe. Consultatia la specialistul nutritionist impreuna cu Testul de Intoleranta Alimentara determina maximum de succes.
Alergic sau intolerant?
Puteti afla acest lucru in urma unei discutii amanuntite cu medicul dumneavoastra si a unor teste de provocare a hipersensibilitatii, dupa cum puteti afla si din analize de sange. in laborator se verifica daca organismul dumneavoastra produce anticorpi fata de alimente. Detectarea in sangele dumneavoastra a anticorpilor IgE specifici unui anumit alergen este un indiciu foarte sugestiv pentru diagnosticul de alergie alimentara. Pentru un diagnostic cert, se pot face teste de provocare duble, cu alimentul incriminat, si cu substante placebo. Tot prin analize de sange puteti verifica un defect enzimatic sau un deficit enzimatic. De exemplu, intoleranta la lactoza: cu ajutorul unui simplu test de sange despre activitatea genei lactazei, medicul dumneavoastra poate trage concluzii despre cat de responsabila este lactaza de declansarea simptomelor.
Ce este alergia incrucisata?
Extrem de bizar, pentru unii pacienti ceea ce se manifesta ca o alergie alimentara este de fapt febra fanului. De exemplu, polenul de albine contine alegeni comuni cu ai unor alimente. De asemenea, polenul de mesteacan Bet V1 contine aceleasi proteine ca multe fructe si legume. Astfel, o persoana alergica la polenul de mesteacan va avea reactii alergice la consumul de mere sau de telina.
Din fericire, exista acum metode moderne de laborator prin care se pot testa mai multi alergeni simultan. Nu este nevoie decat de o picatura de sange. Aceste asa-numite teste de diagnostic molecular se bazeaza pe o tehnologie cu microcip, care permite evaluarea profilului alergic complet, inclusiv clarificarea situatiilor de reactivitate incrucisata.
Adresati-va intai medicului dumneavoastra pentru a discuta aspectele legate de diagnosticul de alergie.
Lista celor 176 de antigene alimentare
Migdale
Amarant
Brânză americană
Anason
Brânză Appenzell
Măr
Caisă
Anghinare
Sparanghel
Aspergillus niger
Avocado
Drojdie de panificație
Banană
Orz
Busuioc
Fasole Fava
Fasole verde
Fasole boabe
Fasole Mung
Soia boabe
Usturoi verde
Vită
Ardei gras
Salată verde
Salsif negru
Drojdie de bere
Broccoli
Varză de Bruxelles
Hrișcă
Zer
Camembert
Canola
Pepene galben
Chimen
Roșcovă
Morcov
Caju
Conopidă
Rădăcină de țelină
Tulpină de țelină
Chard
Cireașă
Pui
Cicoare
Arpagic
Coriandru
Scorţişoară
Boabe de cacao
Nucă de cocos
Cod
Cafea
Porumb
Salata de porumb
Brânză de vacă
Lapte de vacă
Creson
Castravete
Caș de brânză
Smochină
Mărar
Spelta uscată necoaptă
Rață
Albuș de ou
Gălbenuș de ou
Vânătă
Tărâțe de grâu
Andivă
Fenicul
Usturoi
Ghimbir
Brânză de capră
Lapte de capră
Brânză Gouda
Struguri albi
Grapefruit
Brânză Gruyère
Pătrunjel rădăcină Hamburg
Alune
Hering
Dovleac Hokkaido
Miere
Hrean
Salată iceberg
Anghinare de la Ierusalim
Kale
Kamut
Kiwi
Gulie
Miel
Praz
Lămâie
Linte
Semințe de in
Gumă de roșcove
Proteină Lupinus
Nucă de Macadamia
Macrou
Mango
Lapte de iapă
Mei
Mozzarella
Ciupercă
Midii
Varză
Varză Napa
Ovăz
Măsline
Ceapă
Portocale
Oregano
Struț
Papaya
Parmezan
Pătrunjel
Păstârnac
Mazăre
Năut
Mazăre verde
Piersică
Arahide
Pară
Piper negru
Piper Cayenne
Ananas
Fistic
Prună
Semințe de mac
Porc
Polato
Semințe de dovleac
Quinoa
Salata Radicchio
Ridiche
Zmeură
Sfeclă roșie
Varză roșie
Coacăze roșii
Orez
Conopidă Romanesco
Rozmarin
Salata Rucola
Rutabaga
Secară
Ulei de șofrănel
Salvie
Somon
Sardină
Varză creață
Susan
Brânză de oaie
Creveți
Păstă de mazăre
Pește Sole
Spelta
Spanac
Calamar
Căpșună
Sămânță de floarea-soarelui
Castan dulce
Cartof dulce
Brânză elvețiană
Mandarină
Cimbru
Brânză Tilsiter
Tomată
Păstrăv
Ton
Curcan
Vanilie
Nuc
Pepene
Căprioară
Grâu
Varză alba
Porc mistreț
Orez sălbatic
Iaurt
Dovlecel Zucchini
